SAMPONUL are rolul de a curata parul de grasimea naturala ( sebum), de fragmente de cheratina (matreata) si de reziduuri cosmetice aplicate pe el. Samponul pentru copii nu are voie sa irite ochii, astfel ca formula sa trebuie sa includa ingredienti neiritanti pentru ochi si mucoase (surfactanti ca alchil ester sulfatul), agenti detoxifianti, rasini si saruri pentru vascozitate astfel incat samponul sa se aplice usor fara riscul de a curge in ochi, aditivi de conservare in termenul de garantie pentru a preveni degradarea proprietatilor nominale si contaminarea, parfum si coloranti pentru a face produsul mai atractiv. Sampoanele pentru copii sunt de obicei transparente. Ingrediente speciale utile in dermatita seboreica, ca gudronul, acidul salicilic, sulfura de seleniu, zinc piritionul sau alti aditivi cosmetici la moda, se pot adauga doar in sampoanele pentru adolescenti si adulti. Efectele adverse sunt rare deoarece sampoanele se aplica diluate si pe timp limitat. Uscaciunea parului se datoreaza lipsei aditivului gras in sampon (conditioner). Deseori parintii isi lasa copii sa se joace in baie prea mult timp iar mucoasele genitale pot sa fie iritate de contactul prelungit cu surfactantii din sampon. Datorita folosirii unui sampon neadecvat pot apare urticarii de contact sau dermatite iritative.

SAPUNUL SOLID SI CEL LICHID sunt formate din grasimi si o baza alcalina, la care, in functie de destinatie, se adauga lipide pentru sapunul emolient, zaharuri si glicerol pentru sapunul transparent, antimicrobiene pentru sapunul deodorant sau particule abrazive pentru sapunul exfoliant.

Toti agentii antimicrobieni si abrazivi folositi pentru curatarea pielii pot produce efecte secundare nedorite, ca uscaciunea tegumentelor, dermatita de contact (alergica) si dermatita iritativa (de frecare). De aceea pentru baia bebelusului si a copilului cu dermatita atopica vom folosi un sapun emolient bland, cu ph neutru. Adolescentul cu sindrom seboreic sau acnee se va spala cu sapun bland, iar in cazuri speciale va folosi la indicatia dermatologului sapunuri cu agenti astringenti si exfoliativi, ca tarate, acid salicilic, sulf sau benzoil peroxid. Sapunul antimicrobian indeparteaza intr-adevar Stafilococul aureu dar si flora microbiana saprofita, de aceea el nu este indicat decat in unele cazuri de foliculita si la persoanele care transpira mult.

CREMELE PROTECTOARE sunt folosite pentru a preveni dermatita de scutece. Aceasta apare in zona pliurilor, acolo unde sugarul este infasat. Insusi efectul ocluziv al scutecelor absorbante din celuloza favorizeaza maceratia si frictiunea si astfel apare dermatita iritativa care se suprainfecteaza cu Candida albicans, Stafilococul aureus sau Streptococul piogen. Pastrarea pielii uscate prin schimbarea frecventa a scutecelor nu este suficienta. Crema protectoare cu continut de caolin, talc, oxid de zinc si ph usor acid, apropiat de cel al pielii, impiedica evaporarea prin tegumente si maceratia, scade efectul amoniacului din urina si deci previne aparitia dermatitei de scutece. Acelasi efect are si uleiul cosmetic pentru sugari. Pudra de talc (pulbere de silicat de magneziu cu structura asemanatoare azbestului) este utila dar mai putin indicata, deoarece exista riscul aspirarii accidentale in tractul respirator si producerii inflamatiilor, granulomului si fibrozei pulmomare. In cazuri grave se poate produce insuficienta pulmonara si chiar moartea. De aceea pudra se va folosi doar in pliuri si aplicata de aproape.

CREMELE ANTISOLARE sunt indicate expres la copil deoarece acesta isi petrece mai mult timp in aer liber, expus la soare. Efectele nocive ale razelor ultraviolete si infrarosii sunt bine cunoscute, dintre acestea cancerul de piele este cel mai grav. Folosirea regulata a cremelor fotoprotectoare pana la varsta de 18 ani scade riscul de cancer cutanat cu 78% . Parintii trebuie sa stie ca nou-nascutul trebuie protejat de soare chiar de la inceput, la transportul acasa de la maternitate. Cremele antisolare se pot folosi de la varsta de sase luni deoarece au o toxicitate redusa. Copii cu multe alunite sau care au in familie cazuri de cancer de piele trebuie sa foloseasca o crema antisolara cu factor de protectie 15. Creme cu factor de protectie mai mare sunt utile la plaja, la munte, sau la practicarea sporturilor nautice. Cremele antisolare pediatrice sunt rezistente la apa, neiritante pentru ochi si piele si hipoalergice. Efectul secundar de nedorit este cel pe care le-am intalnit la toate produsele cosmetice: dermatita de contact. Locul pe care am aplicat crema este rosu si pruriginos si se poate eczematiza. Hipovitaminoza D produsa de scaderea fotosintezei provitaminei D sub actiunea fotoprotectoarelor se poate corecta prin aport vitaminic suplimentar zilnic.

PRODUSELE COSMETICE HIDRATANTE sunt utile in caz de uscaciune a pielii, determinata de un tratament anterior al scabiei cu lindan sau al acneei cu acid retinoic sau benzoil peroxid. Pielea uscata la copil nu se cunoaste decat in circumstente patologice de dermatita atopica si ihtioza vulgara. Un emolient ca lanolina reduce pierderea de apa din epiderm si astfel protejeaza pielea. Hidratanti ca ureea, acidul lactic sau glicerina, adaugati in creme, sunt indicati de dermatolog in cazuri precise de boala.

In concluzie, produsele cosmetice pentru copii sunt concepute sa respecte cerinte de siguranta si netoxicitate, sunt perfect adaptate pielii delicate si fragile. De aceea ele sunt utile si adultului cu probleme cutanate. Ele sunt avizate de Comisia de control a medicamentului si substantelor farmaceutice si se pot procura si din farmacii.

CARACTERISTICILE PIELII PE GRUPE DE VARSTA

Pielea nou-nascutului la termen este moale, catifelata,roz-rosie, lipsita de pigment si acoperita inegal de o pelicula fina de grasime (vernix caseosa). In prima saptamina de viata se produce o descuamatie fiziologica mai accentuata la maini si picioare. Cel mai neansemnat traumatism lasa urme, zgarieturi; umiditatea crescuta duce la maceratia pielii mai ales in zonele pliurilor (intertrigo). Pe cap se observa cruste alb-galbui, onctuoase, asa numitele cruste de lapte. Parul cu care copilul s-a nascut este inlocuit cu un par mai viguros si mai aspru. Desi pielea nou-nascutului are un ph slab acid, de 4,5 la 5,6, asa zisa "manta acida protectoare", colonizarea microbiana incepe imediat dupa nastere la nivelul capului si se extinde pe tot corpul. Germenii cel mai frecvent intalniti sunt stafilococul coagulazonegativ si steptococul nehemolitic. Pielea sugarului este deci delicata si deosebit de sensibila la agresiunile externe si factorii de mediu.

In copilarie apar dermatozele congenitale, nevii sau alunitele, iar sub influenta factorilor de mediu, habitatului in comun in crese si gradinite, lipsei de igiena sau datorita unor tulburari interne gastrointestinale sau endocrine apar adesea parazitoze, piodermite, micoze si alte dermatoze.

Adolescenta aduce odata cu dezvoltarea organelor genitale si modificari legate de caracterele sexuale secundare: hipersudoratie, cresterea secretiei sebacee, modificarea pilozitatii. In pubertate apare acneea juvenila, apar cele mai multe alunite ( nevi pigmentari) iar la nivelul glandelor sudoripare se poate produce infectia (hidrosadenita).